Prima lună...

9.11.11
Cam de 5 săptămâni am început medicina și acum că perioada de acomodare e cam gata și scuza asta s-a consumat, voi încerca să vă relatez și vouă câte ceva despre ce se petrece la noi. În primul rând, conform tuturor, înveți de rupi. Deși cred că e impropriu spus de către cineva neavizat -  acel cineva chiar nu are habar cât de mult e de fapt! E enorm cât se ni se cere și asta din primele zile.. Zic eu că abia aștept să văd cum va fi mai încolo, dar cred c-o să ajung să îmi vină să mă urc pe pereți. Așa că.. pentru cei care, nu zic din nefericire pentru că nu cred asta, vor să vină la medicină: aveți în vedere faptul că veți fi solicitați. Totuși asta n-ar trebui să fie o problemă pentru cineva care dorește să se considere student! Impresia mea generală despre cum merg lucrurile pe aici e chiar foarte bună. Surprinzător de bună chiar! Materiile sunt lejere-n primul semestru; demne de menționat sunt anatomia noastră cea de toate zilele, biocelul (biologie celulara si moleculara), biofizica si regretabil, o informatică denumită pompos biostatistică. De o chestie ziceam și eu în sfarșit că scap la medicină și iat-o că mă bântuie. E puțin frustrant. Dar eh! ne conformăm. Mai avem unele care nu primesc prea multă atenție, cum ar fi bioetica, istoria medicinei, științele comportamentului, limbi străine și chiar sportul - nu zic că nu-s importante, doar cu un accent puțin mai slab pus pe ele. Bine, nu istoria medicinei; stimabilul profesor e inimă și suflet pentru materie și merită respect, printre altele și pentru asta. Anatomia e o bijuterie! Papi e noul meu partener de joacă cam de-o lună încoace și angiologia şi nervii spinali. Dar e absolut fascinant, dacă faci medicina din motive pure; dacă nu, va fi cel mai mare chin intelectual și emoțional ce-l poți suporta, în special dacă-l ai pe genialul domn Briciu ca profesor. Și nu folosesc termenul deloc în mod exagerat sau inapropriat. Cunoștințele ce le are acel om, modul în care le expune și micile pauze să ne verifice atenția cu câte-o povestioară, două sau poate cu vreun banc.. sunt de admirat! Te face pur și simplu să vrei să i le smulgi din minte și să ți le însușești.. E o plăcere să mergi la Lucrarea Practica, altminteri laboratorul, de anatomie - dacă știi de unde pleacă, unde se inseră, ce face, cine-l inerveaza și irigă pe, ei bine, oricare dintre mușchii ce trebuia să-i studiezi. Dacă nu, Dumnezeu să te-aibe în pază! (Așa ca o mică paranteză, țin să menționez că în sfărșit am avut și eu onoarea să mă folosesc de „materialul didactic cel mai nobil” și să disec o parte din membrul superior, anume antebrațul. Doamne ajută la mai mult!) Despre cadavrul în prezența căruia ne aflăm la LP multe nu vă pot spune: atât că nu e așa de speriat precum cred toți. Mirosul e foarte suportabil. Examinarea, deși ar părea că nu, este constantă. Nu la fel de evident ca la un seminar recapitulativ, dar prin mici subtilități, e observabil cine a reușit să citească sau nu. E un subiect superb, ce merită studiat pe îndelete și pentru care trebuie dedicată multă vreme. Dacă nu pentru bazele tuturor cunoștințelor unui medic, bunăoară(trademark Briciu) anatomie atunci pentru ce?! Cât despre celelalte materii, pe viitor. Până una alta, de reținut e că sunt foarte mulțumit de cum au decurs lucrurile și că să meargă tot așa ar fi brici.. (get it?!)

2 comentarii:

  1. Buna. Sunt eleva in clasa a 12-a si as vrea sa dau la medicina anul acesta. Blogul tau mi se pare super. De ce nu ai mai publicat vreun articol in ultimul timp?

    RăspundețiȘtergere
  2. Lipsa de timp, chef. A fost mai greu. poate in viitorul apropiat voi reusi mai bine.

    RăspundețiȘtergere